speranta nu are moarte!

Uitati-va in oglinda si doar ganditi-va la ce frumosi si tineri sunteti. Ganditi-va la ceea ce astepta persoana iubita de la voi. Ganditi-va ca mereu trebuie sa faceti persoana iubita mandra de actiunile voastre, de ideile voastre, de voi cu bune sau cu rele. De voi cu totul.  In rest, ce urmeaza mai jos cred ca spune totul…

Boy: Iubito, trebuie sa vorbim.
Girl: Ricardo, ce vrei sa spui?
Boy: Ceva a intervenit.
Girl: Ce? Ce s-a intamplat? E de rau?
Boy: Nu vreau sa te ranesc iubito!
Girl: *se gandeste* Oh Doamne, sper ca nu se desparte de mine, il iubesc asa mult…
Boy: Iubito ma asculti?
Girl: Da ce e asa de important?
Boy: Nu sunt sigur daca sa iti spun…
Girl: Pai, deja ai adus vorba, deci te rog spune-mi.
Boy: Plec…
Girl: Iubitule ,ce vrei sa spui?
Boy: Nu, nu la ce te gandesti tu. Ma mut, departe…
Girl: De ce? Toata familia ta locuieste aici.
Boy: Pai…tata ma trimite departe,la scoala.
Girl: Nu pot sa cred.
[Tatal ridica receptorul ,intrerupe discutia si striga furios "Erica!,ce ti-am zis eu sa nu mai vorbesti cu baietii. Inchide dracu telefonul si inchide.]
Boy: Wow, se pare ca tatal tau e foarte suparat!
Girl: Stii cum face,dar oricum, nu vreau sa pleci.
Boy: Ai vrea sa fugi cu mine?
Girl: Iubitule, stii ca as vrea, as face orice pentru tine,dar nu pot… Nu stii ce s-ar intampla daca as face-o. Tata m-ar omori!
Boy: *e OK* … Inteleg, cred…
Gril: *se gandeste* Nu pot sa cred ce ni se intampla.
Boy: Trebuie sa ti dau ceva asta seara, pentru ca am sa plec maine dimineata, zborul 1-80, asa ca trebuie sa te vad acum.
Girl: Ok,o sa ma furisez afara si ne intalnim in parc.
Boy: Ok ne intalnim acolo in 20 de minute.
[Se intalnesc undeva langa parc, se imbratiseaza, iar el ii da un biletel]
Boy: Uite, asta e pentru tine. Trebuie sa plec.
Girl: *suparata incepe sa planga*
Boy: Iubito nu plange , stii ca te iubesc enorm… dar trebuie sa plec.
Girl: Ok (pleaca mai departe)
[Ajung amndoi acasa. Erica citeste biletelul primit]
Si citeste…
“ Erica,
Cred ca deja tu stii ca plec, stiu ca ar fi mai bine daca ti-as scrie si ti-as pune adevarul despre cat de mult tin la tine. Adevarul este ca, nu te-am iubit niciodata, te’am urat atat de mult, nu insemni nimic pentru mine si asta sa nu o uiti niciodata… Nu am tinut niciodata la tine, si nu am vrut niciodata sa vorbesc cu tine sau sa fiu in preajma ta. Nici nu iti poti imagina cat de mult te urasc. Acum ca plec stiam ca va fi mai bine daca ti-as spune ca te urasc. Niciodata nu ai facut ce trebuia si niciodata nu ai fost unde trebuia. Nu credeam ca o sa pot sa urasc pe cineva atat de mult. Nu vreau sa te mai vad deloc in toata viata mea, si niciodata nu o sa-mi mai fie dor de sarutarile tale, nu vreau sa mai facem asta niciodata. Nu-ti voi duce lipsa si asta ti-o promit. Nu ai avut niciodata dragostea mea si vreau sa-ti amintesti asta. Sa pastrezi biletul asta pentru ca va fi ultimul lucru pe care il vei avea de la mine. Firar, te urasc atat de mult. Adio…
-Ricardo”
[Erica incepe sa planga, arunca hartia din mana, si plange ore in sir]
…a trecut o zi, e trista si se simte singura…apoi primeste un telefon.
Friend: Cum te simti?
Girl: Nu pot sa cred ce s-a intamplat… credem ca ma iubeste.
Friend: Oh, am uitat. Ricardo mi-a lasat un mesaj acum cateva zile. Mi-a zis sa-ti spun sa te uiti in geaca de ceva…
Girk: Ummm…ok.
[gaseste o bucata de hartie in jacheta pe care scria:
“Iubito sper ca vei gasi asta inainte sa-mi citesti biletelul. Credeam ca poate tatal tau va gasi biletul si-l va citi asa ca am schimbat cateva cuvinte
te urasc=te iubesc
niciodata=tot timpul
nu voi=voi
….Sper ca nu ai luat in serios pentru ca te iubesc din tot sufletul, si mi-a fost asa de greu sa renunt la tine…de aia am vrut sa fugi cu mine…
-Ricardo”]
Girl: Oh Doamne!!! Este un biletel. Ricardo chiar ma iubeste!!! Cred ca mi-a strecurat biletelul in timp ce m-a imbratisat! Nu pot sa cred cat de proasta am fost!!
Friend: Lol..ok trebuie sa inchid…Suna-ma mai tarziu.
Girl: *bucuroasa* ok, pa, astept sa ma sune iubitul meu.
….Erica da drumul la tv…
[Stiri:”Un avion s-a prabusit. Peste 47 de tineri au decedat. Deocamdata mai cautam supravietuitori… este o tragedie pe care nu o vom uita, acest zbor era cel 1-80 si ii transporta pe tineri la scoala”]
[Fata stinge televizorul... 3 zile mai tarziu, se sinucide, din cauza faptului ca Ricardo murise si ea numai avea pentru ce sa traiasca…]

….dupa o zi de la tragedie a sunat telefonul. Nimeni nu a raspuns. Era Ricardo, sunase sa lase un mesaj: “Sunt Ricardo, presupun ca nu esti acasa, dar te-am sunat sa-ti spun ca traiesc, am pierdut zborul pentru ca am vrut sa te mai vad inca o data. Sper ca nu esti ingrijorata. Te iubesc!!!”

Asta a rupt doua lacrimi ochilor mei… trist…
PS: Speranta nu trebuie lasata sa moara!