Ispita. Inceput (?)

Se culcase cu nenumarate femei dupa moartea celei ce-o iubise, dar… nu sarutase pe nici una. Cumva acel amestec al gurilor parea prea intim personal… stia, nu mai putea iubi!

Acum, de cand a cunoscut-o pe ea… a simtit ceva, altfel…
Mii de intrebari i se invarteau prin cap, se intreba din secunda in secunda: “Ce e altfel?”
A venit intr-un suflet, la chemarea ei…

Telefonul il rascolise si cu teama alerga pe holul casei gandind la enigma ce avea ea sa-i arate…
A batut incet la usa si-a intrat timid.

Ochii au trecut in revista camera inainte de a i se opri asupra ei.
Era o viziune angelica… cum sta asa langa patul deja desfacut, care dezvaluia cearsafuri de culoarea pastelata a interiorului unei scoici de mare. Capotul ei de-un pal matasos ii dezvaluia forma corpului de sub el. Imediat cu privirea a localizat centrul sanilor ei si delta dintre coapse. Parul ei desfacut parea ca o aura ce-i inconjura capul.

Uimit si totodata impresionat de ce vede i-a intalnit ochii, iar privirea ei nu era inocenta. Nici pe de parte.
A gemut in gand…

[va urma...]